Spirala Colorata

# cursa 2 # cu autostopul prin Bucuresti

Posted on: May 22, 2013

“Am început un experiment: să circul cu AUTOSTOPUL prin Bucureşti. A izvorât din evidenţa faptului că traficul urbei ne înnebuneşte pe toţi. Încerc să fiu cât mai mobilă, caut căi alternative de transport, având deja experienţă considerabilă  ca şofer, biciclist, călător cu mijloace de transport în comun şi pieton. Pentru nicio categorie nu avem condiţii propice de transport în capitală. Doresc să aflu dacă suntem pregătiţi să folosim ’carpooling-ul’ la fel ca în ţările europene pe care le admirăm cu toţii.  E un demers jurnalistic în sensul în care vreau să-mi testez supoziţiile şi să consemnez soluţiile concetăţenilor mei. Dar devine şi un experiment de psihologie socială, observând reacţiile celor din jur. Nu în ultimul rând, este o etapă dintr-un proiect pur personal de (auto)cercetare. Voi încerca de 10 ori, iar la sfârşit tragem concluziile.”

****************************************************

 

Cele cinci minute de mers pe jos până la birou m-au ajutat să-mi revin dupa doza de adrenalină primită la începutul zilei.

Aşa că, pe după-amiază, am prins destul de uşor curaj să fac autostopul pentru a ajunge înapoi acasă. De data asta, am ieşit la un bulevard  mai apropiat.

IMG_2084

M-am upgradat cu un semn mai drăguţ 🙂

Şi am încercat să fac mai mult “eye contact”. Am reuşit să stabilesc conexiuni cu un biciclist care mi-a făcut semn că mă ia pe cadru şi cu o fată care mi-a oferit un zâmbet sincer. În rest, gipuri, mulţi şoferi vorbind la telefon şi pietoni curioşi.

Destul de repede, cam în 4-5 minute, un Opel a încetinit, iar el mi-a făcut semn să urc. Fusese al treilea cu care am stabilit o comunicare bună din priviri.

Nice! mi-am spus. Îmi repetam în gând numărul maşinii în timp ce închideam uşa după mine.

Prima impresie lăsată a fost cea a unui tip relaxat şi smart, posibil rocker supărat în tinereţe. Eram curioasă să aflu mai multe, dar şi el la fel. Conducea discuţia şi evita cu lejeritate întrebările.  Aşa că prima jumătate a călătoriei am vorbit mai mult eu.

Chiar mă miram că mă cam făcea la conversaţie.

Chiar mă miram că mă cam făcea la conversaţie.

Ce crezi că am putea face pentru diminuarea traficului rutier?” am reuşit să strecor.

Mi-a spus fără ezitare că şi poluarea este cam deranjantă, nu doar aglomeraţia, iar

“…soluţia ar fi crearea de infrastructură pentru biciclete. Şi mai mulţi oameni educaţi să respecte bicicliştii pe stradă.”

“2 din 2, zâmbesc in sinea mea”

Îl cheamă Giuliano, are 43 de ani şi e căsătorit.

Aha, mi se părea mie că ai accent de italian!  asta nu mi-am dat seama că am zis-o cu voce tare. Nu.  Bunicul lui era, intr-adevăr, italian dar el nu cunoaşte limba deloc.

Ştie însă cum e să mergi cu bicicleta prin Bucureşti. Faca des ruta Piaţa Alba Iulia – Grozăveşti şi consideră că e destul de periculos. Într-o zi, chiar era să dea cineva cu uşa peste el. Genul ăla de pasager care nu se asigură când coboară din maşină. Crede că Bucureştiul are loc suficient pentru biciclişti, dar şi pentru pietoni. Spune că, de fapt, aceştia sunt cei mai importanţi participanţi la trafic.

Cu ce spuneai că te ocupi?

Sunt Decanul Facultăţii de Ecologie şi Protecţia Mediului de la Universitatea Ecologică Bucureşti.

Şi care credeţi (nu ştiu de ce am devenit protocolară) că ar fi soluţia să se întâmple ceea ce credem noi că ar fi normal să se întâmple?

“Să ne respectăm mai mult pe noi înşine şi apoi unii pe ceilalţi”.

Mă bucur că te-am cunoscut. Cobor.

Am o uşurătate în mers şi-n exprimare. Mă simt bine. Mai am două staţii de tramvai până acasă. Dar nu vreau sa-l iau, fac iar cu mâna. Opreşte o maşină prea mică pentru cei doi cocalari în alb, ne zâmbim, ei îşi continuă drumul.

În nici 2 minute opreşte pe avarii un taxi cu un pasager în dreapta, care îşi dă acordul să urc şi eu. Are 26 ani şi-mi spune că mai bine aş folosi autobuzul. Eu îl întreb dacă nu crede că sunt prea mulţi şoferi singuri în maşină pe străzile din Bucureşti.

Taximetristul intervine:

De fapt, Ciprian (taximetrist, 45 ani) oprise maşina pe avarii fiindcă îî sărise bonul de la taximetru.

De fapt, Ciprian (şofer, 45 ani) oprise maşina pe avarii fiindcă îî sărise bonul de la taximetru.

“Eu de obicei nu contrazic clientul, dar aici cam ai dreptate, domnişoară.”

Totul se derulează pe repede-nainte.  Foarte curând sunt acasă încercând să-mi scriu gândurile. Îmi place că am început aşa de bine experimentul.

…………………………………………………………………………L O G O U T

Încotro mă vor mai duce_ Încotro voi mai ajunge?

Advertisements

2 Responses to "# cursa 2 # cu autostopul prin Bucuresti"

wow. de cand ma gandesc la chestia asta. autostop urban. eu circul mult cu autostopul dar numai intre orase. Pt Bucuresti bicicleta e sfanta, dar daca ai idei cum am putea promova autostopul urban, te ajut cu mare placere.

[…] # ziua 1 – partea 2 # cu autostopul prin Bucuresti […]

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: