Spirala Colorata

Archive for the ‘f. FUN’ Category

Dragă Bucurie,
Încă nu ne cunoaștem personal, dar iată-mă în poziția de a-ți cere ajutorul și a te privi ca pe ultima mea speranță. Ești o adevarată lady-dog, iar de când a apărut Minune în viața ta, parcă strălucești și mai mult de iubire și înțelepciune.
Eu sunt Jäger (vânătorul pentru unii, the meister pentru alții), sunt vesel și foarte iubitor. Atât de iubitor încât mă năpădesc tare de tot emoțiile de fiecare dată când întâlnesc o domnișoară, așa că paralizez, iar apoi fug.
Asta, plus faptul ca nu am acte de pedigree, deși tata era campion, la care adăugăm penuria incredibilă de rabladorițe aurii disponibile, m-au adus în situația de fi… virgin. Până la vârsta de 5 ani și 8 luni nu am cunoscut decât păturici și jucării de pluș 😦
Stăpâna nu a vrut să ma dea ”pe stradă, la fetițe” și să contribuie la înmulțirea câinilor fără stăpân, dar nici accesele mele de NE nu le mai suportă, așa că a decis să mă castreze!
Te rog, ajută-mă să-mi găsesc jumătatea înainte să fie prea târziu. Jumătatea mea este timidă, dar puțin mai îndrăzneață decât mine, tânără, dar ceva mai experimentată, sănătoasă și bucuroasă să ducem specia mai departe.
Eu sunt chiar mai drăguț decât în poze (:P), am 39 de kg și locuiesc în București.
Sper ca share-ul tău să fie de aur!
Mulțumesc mult și te ling cu drag,
Jäger,
ps: pot fi contactat prin intermediul Spirala Colorata
11162507_10153167714264794_5599909044776009386_n

Cel mai ascultător sunt când văd mâncare.

_DSC8329 (2)

Cel mai mult îmi place la mare!

Eu la două luni.

Eu la două luni.

 

Advertisements

pace

Parazitul Proletar

Tu ai putea să te trezești la 4am, să gătești masa până la 6am, felul 1 și 2, să reușești să-ți faci toaleta de dimineață, la 6:45 să ieși din casă și la 8:30 să fii la serviciu cu cafeaua în mână?

Tu ai avea răbdarea să stai în rânduri enorme prin gări, să n-aștepți să-ți răspundă același număr de taxi, să dai căutări pe Google,  să găsești hărți și să ajungi cu 15 minute mai devreme în punctul stabilit?

Tu ai avea curaj să-i răspunzi babei în troleu și șoferului în trafic cu exact același tupeu?

Tu ai vorbi despre carieră și cărți motivaționale câteva ore ca mai apoi să întrebi de ce încă ești îmbrăcat și nu suspini în chinurile facerii de copii?

Tu ai face fotografii stupide la coroana copacilor și prin frunze sau zăpadă, ai face aceeași mutrișoare de pisici sau rațe în toate pozele, iar…

View original post 389 more words

🙂 fete pe biciclete

Suzi Hilbert

Cea mai faină cursă de ceva timp încoace.

Când stăteam în Cluj şi se organiza prima etapă din Triada MTB, Braşov XCM, eram mereu în sesiune şi îmi părea atat de rău că fix concursul din Braşov îl ratez. Anul acesta, cum m-am mutat înapoi în Braşov, mi-am zis că acum sigur nu îmi mai scapă. Când ce sa vezi, prima etapa de la Triada 2015 a fost la Avrig :))

Spre mirarea mea s-a organizat alt concurs, BikeRace, peste traseul scurt de la Brasov XCM, cu mici modificări, dar nesemnificative.

Fiind concurs în Brasov şi pe un traseu despre care am auzit numai de bine, m-am înscris imediat… imediat ce am intrat pe site, dar era deja destul de târziu, aşa că am platit taxa de 2 ori mai mare decât cei care s-au înscris din timp… greşeala mea.

M-am bucurat să văd la start feţe cunoscute, rar mai…

View original post 527 more words

În octombrie 2013 vă spuneam de ce trebuie să dăm jos Guvernul Ponta. S-au întâmplat multe de atunci, cel mai important lucru fiind că la ora actuală Victor Viorel Ponta este creditat ca viitor Președinte al României. În această campanie prezidențială am militat voluntar  în online pentru Monica Macovei, un candidat care simțeam că mă reprezintă, iar apoi am hotărât să-l susțin pe Klaus Iohannis, pentru că Ponta… e pur și simplu NU. Aș putea să mai adaug încă vreo 20 de motive la lista întocmită anul trecut, dar nu cred că mai este cazul. Încrederea e pierdută pentru muuultă vreme.

Problema e că lupta în online e câștigată de la primul tur (cu un Iohannis pe locul 1 și Macovei pe locul 2), însă ce ne facem cu România reală și multă, aia din scara blocului?

Eu m-am gândit să le adresez o scrisoare vecinilor mei. Locuiesc într-un cartier din București, într-o scară cu 55 de apartamente, câteva ocupate de niște familii de rromi (care aruncă tot gunoiul menajer pe geam în grădinița din spatele blocului și mănâncă semințe în fața scării în fiecare seară mai călduroasă), câteva ocupate de pensionari, altele ocupate de persoane de condiție medie care pleacă la 7-8 la serviciu și câțiva studenți în chirie. Un grup destul de eterogen, ceea ce mă face să fiu puțin temătoare asupra consecințelor faptelor mele, dar, mai ales, curioasă de reacții și răspunsuri.

Vă îndemn să faceți același lucru, dacă vreți să ajutați la stoparea ciumei roșii. De asemenea, înscrieți-vă cât mai mulți ca observatori independeți pentru data de 16 noiembrie, azi e ultima zi când se poate face asta. Detalii aici.

Revin cu reacțiile vecinilor, între timp iată scrisoarea și un link dacă vreți să o preluati / modificați. Mi s-a spus că e prea lungă și nu o să o citească nimeni, însă eu cred că va fi citită tocmai pentru că stârnește curiozitatea. Am însă ceva dubii despre nivelul de înțelegere al ei din cauza cuvintelor și a exprimării, poate un pic mai elevate. Am vrut să o scriu în limbaj simplu, dar mă apropiam prea mult de stilul Antena 3 și asta chiar nu mă reprzintă.

O parte din text a fost prelat de pe www.ipk.ro

O parte din text este preluată de pe http://www.ipk.ro

Semnate si parfumate gata sa fie livrate

Semnate si parfumate gata sa fie livrate

Voi v-ați prins în hora asta a activismului politic sau ați rămas pe margine?

 

E marţi şi de două zile m-am întors de la mare. Unde am ajuns cu bicicleta. Eu parţial, 135 de km în două zile, cu pauze de mers în maşina de intervenţie a echipei Giant, partenerul tehnic al evenimentului. Alţii mai puternici, mai antrenaţi sau poate doar mai hotărâţi au pedalat peste 300 de km şi au ajuns cu forţele proprii pe plaja de la Năvodari.

Primul lucru pe care l-am (re)aflat despre mine este că nu agreez durerea fizică. Şi nici câmpia. Oricât de răpitor e galbenul de rapiţă, învârtitul unui genunchi care înţeapă la fiecare rotire este o activitate care nu-mi aduce nicio satisfacţie. Am (re)aflat despre alţii, însă, că le place să-şi depăşească bariera durerii fizice. Îi admir pentru asta şi pentru îndârjirea cu care au ajuns la destinaţie. Read the rest of this entry »

Mă ştiţi un pic nebună, nu? 

Dacă da, înseamnă că nu o să vă uimească faptul că am decis să plec până la mare cu bicicleta. Nu merg singură, ci cu o gaşcă de 400 de prieteni. De noi vor avea grijă organizatorii de la Prosport, care au pus la dispoziţie inclusiv un autocar pentru cei care cedează pe traseu, sponsorul Lidl care ne hidratează la punctele de oprire amenjate din 20 în 20 de km şi partenerul tehnic Giant, care va rula permanent pe lângă noi cu două maşini de intervenţie pentru a ne repara bicicletele dacă se strică.

Sâmbătă dimineţa vom pleca de la Bucureşti pe traseul București – Brănești – Slobozia – Amara – Hârșova – Năvodari. Pedalăm peste 300 de km în două zile şi ne întoarcem cu autocarul. Read the rest of this entry »

Am învăţat să merg pe bicicletă înainte să merg la şcoală, iar pe la 11 ani am abandonat total acest sport de ciudă că nu aveam propria-mi bicicletă, ci trebuia să împart (adică să o împrumut cu rugaminţi fierbinţi) Pegasul roşu al lui frate-miu. Timp de 13 ani am uitat, o dată cu majoritatea populaţiei cred,  de existenţa bicicletei. Rămăsese în mintea mea ca o jucărie din faţa blocului la Braşov, pusă la păstrare la categoria amintiri frumoase din copilăriei.

Totul până când a venit în vizită la mine un cuplu drag de prieteni de la Deva. Eu mi-au propus să închiriem fiecare câte o bicicletă pentru 24 de ore şi să descoperim Bucureştiul pe două roţi. Atunci am aflat de centrele de închirieri I’Velo  şi în acea zi m-am reîndrăgostit iremediabil de mersul pe bicicletă. Nu-mi venea să cred, şi parcă nici acum, că am pierdut anii de liceu şi de studenţie în care o bicicletă mi-ar fi făcut viaţa mult mai frumoasă şi interesantă.

Au trecut patru ani de când programul de bike-sharing a reînvăţat sute de mii de români că bicicleta este un mijloc de agrement excelent şi urmează alţi ani în care vrea să îi convingă pe locuitorii urbani că bicicleta este cel mai potrivit mijloc de transport în oraş.

Sâmbătă, 29 martie, se deschid centrele din Bucureşti (Parc Herăstrău – metrou Aviatorilor şi Arcul de triumf + Parc Tineretului) şi din Constanţa (Gravity Park), urmând ca în weekendul următor să se deschidă şi Braşovul, Iaşiul, Alba Iulia, Sibiul şi Timişoara.

Toate bicicletele sunt noi, iar eu am primit una în teste. O voi folosi pentru a ajuta Green Revolution în demersul ei de promovare a stilului de viaţă Love Velo. Voi merge cu ea în căutare de biciclişti pe care să-i fotografiez şi care să mă ajute să continui o scrisoare care începe aşa:

Dragi autoritati locale si centrale,

M/%%¤ arr#¤% &/fh¤%#w()(/!!!

Până când finalizez noul meu experiment social, vă aştept la turul pe biciclete care marcheză deschiderea centrelor, sâmbătă ora 10.30, la gura de metrou Aviatorilor. Cine nu are bicicletă primeşte una gratuit .

Iar dacă vreţi să câştigaţi un premiu compus din cartea “Poveşti pe două roţi” şi un voucher cu şapte închirieri gratuite în Bucureşti spuneţi-mi într-un comment aici sau pe pagina de facebook de ce NU vă place să mergeţi cu bicicleta. Am trei seturi şi fac tragere la sorţi pentru desemnarea câştigătorilor.

Experimente şi concursuri similare găsiţi pe blogurile lui Radu şi al Cătălinei, dar şi pe pagina de facebook a proiectului.

Ne vedem pe două roţi!

p.s.: Povestea cu reapucatul de mers pe bicicletă este 100% adevărată şi a contribuit şi ea, alături de frumoasele poveşti de la Roaba de cultura, la întâmplarea ca din vara lui 2012 să lucrez la Asociaţia care coordonează aceste proiecte.