Spirala Colorata

Posts Tagged ‘Botoşani

“Am început un experiment de 10 zile, neconsecutive: cu AUTOSTOPUL prin Bucureşti. A izvorât din evidenţa faptului că traficul urbei ne înnebuneşte pe toţi. Încerc să fiu cât mai mobilă, caut căi alternative de transport, având deja experienţă considerabilă  ca şofer, biciclist, călător cu mijloace de transport în comun şi pieton. Pentru nicio categorie nu avem condiţii propice de transport în capitală. Încerc să aflu dacă suntem pregătiţi să folosim ’carpooling-ul’ la fel ca în ţările europene pe care le admirăm cu toţii.  E un demers jurnalistic în sensul în care vreau să-mi testez supoziţiile şi să consemnez soluţiile concetăţenilor mei. Dar devine şi un experiment de psihologie socială, observând reacţiile celor din jur. Nu în ultimul rând, este o etapă dintr-un proiect pur personal de (auto)cercetare.”

****************************************************

Am trecut cu bine primele două zile de experiment, aşa că am hotărât să-mi îngreunez puţin situaţia. Am ieşit în weekend hotărâtă să-mi duc câinele în parc.  E mare şi am des probleme cu transportul lui. Chiar şi unii cunoscuti preferă să nu-l ia în maşină sau să nu-l primească în casă.

Am trecut cu încordare de câinii vagabonzi de pe străduţe, pentru care eşti o ţintă sigură dacă ai un căţel, oricât de inofensiv ar fi el. M-am oprit în intersecţie decisă să aştept 30 minute, după care să iau tramvaiul.

eu şi câinele călător

câinele autostopist era deja distrus de căldură

După scurta şedinţă foto, m-a străfulgerat gândul că sunt imprudentă dându-i unui trecător aparatul foto pentru a-mi face o poză. Mi-am îndreptat însă toată atenţia înspre misiunea mea de a-mi găsi transport.

Fiind duminică, erau ceva mai multe maşini cu pasageri pe bancheta din spate. Traficul destul de intens. Şoferii erau mai dispuşi să comunice cu mine prin semne dacă ne potrivim la drum sau nu. Iar oamenii de pe stradă îmi zâmbeau mai mult. Probabil datorită câinelui. Read the rest of this entry »

“Am început un experiment: să circul cu AUTOSTOPUL prin Bucureşti. A izvorât din evidenţa faptului că traficul urbei ne înnebuneşte pe toţi. Încerc să fiu cât mai mobilă, caut căi alternative de transport, având deja experienţă considerabilă  ca şofer, biciclist, călător cu mijloace de transport în comun şi pieton. Pentru nicio categorie nu avem condiţii propice de transport în capitală. Doresc să aflu dacă suntem pregătiţi să folosim ’carpooling-ul’ la fel ca în ţările europene pe care le admirăm cu toţii.  E un demers jurnalistic în sensul în care vreau să-mi testez supoziţiile şi să consemnez soluţiile concetăţenilor mei. Dar devine şi un experiment de psihologie socială, observând reacţiile celor din jur. Nu în ultimul rând, este o etapă dintr-un proiect pur personal de (auto)cercetare. Voi încerca de 10 ori, iar la sfârşit tragem concluziile.”

****************************************************

Am avut un somn foarte agitat azi noapte, iar primul dialog interior de dimineaţă a fost ca unul dintre frăţiorul optimist şi frăţiorul pesimist.

Ca să-mi înlătur anxietatea produsă de gândul că voi fi privită ca o maimuţă în mijlocul străzii am făcut 10 minute de yoga, care chiar m-au ajutat să mă concentrez pe scopul iniţial, nu pe scenarita de care sufăr adeseori.

Am ieşit din casă echipată. Inima (încă) bătea. Convingător, dar nu prea, am ridicat cartonul înspre 15-20 de maşini. Zâmbetul nu a mai rezistat aşa că am hotărât să găsesc un spot mai bun.

mulţi mijeau ochii să vadă ce scrie jos, eu le transmiteam din priviri

mulţi mijeau ochii să vadă ce scrie jos pe carton,
eu le transmiteam din priviri

M-am oprit pe Calea Vitan să-mi încerc norocul.

Câteva minute de autostop dedicate şi observaţie a reacţiilor. Majoritatea exprima uimire, amuzament sau ignorare. Notabile:

– un nenea de la mini-piaţa de vis-à-vis  mi-a indicat staţia de autobuz

– trei şoferi mi-au făcut semn că *nu* sau că mergeau în altă direcţie

– o tanti de la volan şi-a făcut cruce Read the rest of this entry »