Posts Tagged ‘proteste’
Săptămâna trecută vă anunțam de inițiativa de a le scrie câte o scrisoare vecinilor mei pentru a-i convinge să nu voteze cu Ponta.
Aseară am livrat și partea a doua de scrisori, dovada aici:
Tot aseră am primit și primul răspuns în căsuța mea poștală: ”Iohannis va aduce cu el pe Nuți, Videanu, Berceanu, Oltean, Sulfina Barbu, Anastase, etc. Băse, cu tupeu, se va alinia și el după ce NUȚI îi va preda ”la cheie” partidul ei. Vei vedea și vei regreta votul tău”
Și tot aseară Iohannis la Realitatea TV a afirmat: “Nu il voi pune pe Basescu Prim-ministru. Asta sta in pixul Presedintelui si pot sa garantez ca nu voi semna pentru el”.
Duminică, după proteste, spuneam pe facebook:
”Am impresia ca PDL-ul își cam ia revanșa acum pentru protestele din 2012. Nu mă înțelegeți greșit. Știu că mulți dintre voi ați ieșit aseară mânați de propriile convingeri (și bine ați făcut), însă bănuiesc că înțelegeți și că mulți colorați politic au îngroșat rândurile. Eu sunt pățită din 2012, când PSD a profitat maxim de solidaritatea cu Arafat (promit să-mi fac timp să scriu cum a fost atunci).
Bine că acum sunt alegeri prezidențiale și alegem OMUL, NU PARTIDUL.
Iohannis pare mult mai puțin șantajabil și manipulabil decât Ponta.
Cel puțin până la proba contrarie… când ne vom revedea în stradă!
Stam #cuochiipeei”
Ne aflăm în fața unui moment în care, după cum bine zice Cărtărescu, ”nu mai este timp de nuanțe”. Avem de ales între doi, cu partidele pe care le au în spate la pachet.
Ce vă promit însă, este că dacă Iohannis îmi va da motive să ies în stradă, o voi face cu mult mai multă înverșunare decât am făcut-o cu Ponta sau alții pe care nu i-am votat. Și am siguranța că mulți votanți ai lui Iohannis sunt în asentimentul meu.
Până una alta… ce ne facem cu propaganda Antena 3, care lucreaza conștient de câteva luni la a convinge opinia publică despre faptul că Iohannis este omul lui Băsescu?
Mai e puțin, trebuie să întărim rândurile!
Primul protest adevărat din viaţa mea la care am participat a fost şi primul protest adevărat de la Revoluţie încoace: ianuarie 2012. M-am implicat aşa cum fac de obicei când mă implic: total. Am ajuns la proteste pe 14 ianuarie, singură, de la serviciu, cu o satisfacţie enormă că în sfârşit se întâmplă ceva. Am huidut, am scandat, am ieşit victorioasă alături de ceilalţi oameni pe carosabil.
A doua zi am postat pe wall la 00.04: <cum adică “eliberaţi piaţa sau vom folosi forţa!”?> Apoi am inhalat gaze lacrimogene, am fugit de jandarmi de la Universitate la Unirii, unde mă miram de ce sunt lăsaţi în pace protestatarii să distrugă marcajele de pe mijlocul şoselei şi să incendieze maşini.
Ziua citeam tot ce apărea despre proteste, după job mă duceam în Piaţa Universităţii, noaptea visam ritmul scandărilor (specifice galeriilor; primii profesori). A fost frig dar am mers timp de trei săptămâni în fiecare zi.

Eram optimistă, atunci.
Lucky 7 nu a mai venit. Am fost extrem de dezamăgită. Mai ales că în 2004 îl votasem şi parcă voiam să repar greşeala de a mă fi înşelat aşa de tare.
Treptat m-am dus mai rar la proteste, iar apoi nu am mai fost deloc. Read the rest of this entry »